Etichete

, , , , , , ,

Ma gandesc adesea ca-l iubesc… nu-mi mai este demult strain acest sentiment… Si cu toate astea ma framant la gandul ca-l iubesc prea mult si totusi, parca prea putin… Ca as putea sa-i ofer totul si parca uneori nu-i suficient. Ca nu ma vad fara el si ca viata in doi e perfecta. In bratele, in zambetul, in rasuflarea lui sta viata toata, iar daca de maine n-ar mai fi… adio suras!

Imagine

Si ma intreb… merit oare tot ce mi se ofera?!

Daca azi rad din toata inima si cu tot sufletul, imi va mai ramane ceva de care sa ma bucur pe viitor?!

Ca n-am sa irosesc si ultima farama de iubire, incercand sa captez in frameuri  tot, ca un fotograf ahtiat dupa peisajul care i se desfasoara in toata splendoarea lui?!

In definitiv… ce rost ar mai avea iubirea daca nu ne-am bucura de ea? Daca am trai cu frica de a nu ne pierde in valtoarea sentimentelor si a ne lasa purtati de constrangeri?

Iubirea ne defineste si ne face mai buni. Ne ajuta sa renastem din cenusa. Acolo unde au existat palcuri de gol, va face sa fie plin, unde au fost lacrimi sa fie suras, unde a fost dezamagire sa apara soarele…

De aceea, iubit drag, n-am sa mai continui sa-ti spun cat de mult insemni pentru mine. Voi avea grija, in schimb, ca  ceas de ceas, prezenta mea sa-ti faca bine si sa-ti lumineze calea pe timp de zi, pe timp de noapte, de viscol sau furtuna.  Sa fiu eu cea care iti aduce zambetul de care ai nevoie si motivul pentru care viata sa-ti para a fi traita din plin.

Te iubesc din ce in ce mai mult, mai sincer si firesc!

Atat.

Te iubesc! 🙂

Anunțuri